AVIZ
referitor la proiectul de Lege privind
activitatea notarială electronică
Analizând proiectul de Lege privind activitatea notarială electronică, transmis de Secretariatul General al Guvernului cu adresa nr. 380 din 12.11.2024 și înregistrat la Consiliul Legislativ cu nr. D1207/12.11.2024,
CONSILIUL LEGISLATIV
În temeiul art. 2 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 73/1993, republicată, și al art. 29 alin. (3) din Regulamentul de organizare și funcționare a Consiliului Legislativ,
Avizează favorabil proiectul de lege, cu următoarele observații și propuneri:
1. Proiectul de lege are ca obiect reglementarea activității notariale electronice.
Potrivit Expunerii de motive, soluțiile legislative preconizate sunt argumentate prin faptul că ,,Implementarea unui cadru legal coerent care să reglementeze transpunerea activității notariale în mediul digital prin sisteme sigure, conform normelor și standardelor de securitate și confidențialitate, care să permită notarului atât sistematizarea proceselor premergătoare, desfășurarea unor proceduri și instrumentarea unor acte notariale electronice, cât și centralizarea, salvarea și arhivarea electronică a tuturor acestor operațiuni, ar contribui nu numai la simplificarea și securizarea operațiunilor notariale, ci și la înlăturarea muncii manuale și a suprapunerii muncii notarului și a personalului auxiliar din cadrul formelor de exercitare ale profesiei notariale.”.
2. Prin conținutul său normativ, proiectul face parte din categoria legilor ordinare, iar în aplicarea dispozițiilor art. 75 alin. (1) din Constituția României, republicată, prima Cameră sesizată este Senatul.
3. Precizăm că, prin avizul pe care îl emite, Consiliul Legislativ nu se pronunță asupra oportunității soluțiilor legislative preconizate.
4. Din punct de vedere al dreptului Uniunii Europene, semnalăm că, în scopul unei mai bune funcționări a pieței europene în domeniul semnăturilor electronice, la 23 iulie 2014 Parlamentul European și Consiliul au adoptat Regulamentul nr. 910/2014 privind identificarea electronică și serviciile de încredere pentru tranzacțiile electronice pe piața internă, instituind reguli adaptate și armonizate pentru aplicarea semnăturilor electronice pe teritoriul Uniunii Europene.
Articolul 17 al Regulamentului prevede că statele membre ar trebui să încurajeze sectorul privat să utilizeze în mod voluntar mijloace de identificare electronică în cadrul unui sistem notificat, pentru servicii online sau pentru tranzacții electronice.
5. Din punct de vedere al unificării și sistematizării legislației, în aplicarea dispozițiilor art. 14 alin. (1)[1] din Legea nr. 24/2000, republicată, cu modificările și completările ulterioare, recomandăm ca soluțiile legislative preconizate să constituie intervenții legislative asupra actului normativ care reglementează notarii publici și activitatea notarială, respectiv asupra Legii notarilor publici și a activității notariale nr. 36/1995, republicată, cu modificările și completările ulterioare, cu atât mai mult cu cât, potrivit prevederilor art. 2 din același act normativ, „Activitatea notarială se realizează de notarii publici prin acte notariale și consultații juridice notariale, în condițiile prezentei legi.”.
6. La titlu, considerăm că acesta nu reflectă cu acuratețe obiectul de reglementare al prezentei legi, astfel cum rezultă din normele propuse la art. 1 alin. (1) și art. 5 alin. (1).
În aplicarea art. 41 alin. (1) teza finală din Legea nr. 24/2000, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și pentru corelare cu art. 1 alin. (1) din proiect care stabilește obiectul de reglementare al prezentului proiect, recomandăm reformularea, astfel:
„Lege privind îndeplinirea actelor și procedurilor notariale în formă electronică”.
7. Semnalăm că, potrivit prevederilor art. 42 din Legea nr. 24/2000, republicată, cu modificările și completările ulterioare, este necesară completarea proiectului, după titlu, cu formula introductivă, în următoarea redactare: „Parlamentul României adoptă prezenta lege”.
8. Recomandăm resistematizarea prezentului proiect de lege, având în vedere faptul că se regăsește un capitol, Capitolul VI, care este compus dintr-un singur articol, respectiv art. 21.
9. La art. 1 alin. (1), referitor la ipoteza juridică a reglementării regimului juridic al îndeplinirii actelor și procedurilor notariale în formă electronică, în aplicarea dispozițiilor art. 13 lit. a) din Legea nr. 24/2000, republicată, cu modificările și completările ulterioare, este de analizat dacă norma nu ar trebui să se coreleze cu prevederile art. 2 din Legea nr. 36/1995, republicată, cu modificările și completările ulterioare, astfel încât să exprime faptul că vizează și consultațiile juridice notariale realizate în formă electronică, cu atât mai mult cu cât acestea sunt deja prevăzute la art. 6 lit. a) din proiect.
La alin. (2), referitor la sintagma „platformei informatice/electronice Top-not”, în aplicarea dispozițiilor art. 37 alin. (1) din Legea nr. 24/2000, republicată, cu modificările și completările ulterioare, recomandăm ca aceleași noțiuni să se exprime numai prin aceiași termeni.
În acest sens, precizăm că la art. 1 alin. (3), art. 2 alin. (5), art. 3 alin. (2) și (3), art. 11 alin. (2), art. 14 alin. (2), art. 17-23 și art. 26 este utilizată sintagma „platforma Top-not”, iar la art. 2 alin. (2) se folosește sintagma „platforma electronică Top-not”.
Formulăm prezenta observație, în mod corespunzător, și pentru sintagma „Consiliului Uniunii”, care trebuie corelată din punct de vedere al unității terminologice cu art. 26 alin. (3), care utilizează sintagma „Consiliului Uniunii Naționale a Notarilor Publici din România”.
O observație similară se reține și în privința arhivei, întrucât în proiect se face referire a arhiva electronică notarială, arhiva Top-not, arhiva electronică profesională, arhiva electronică, respectiv arhiva electronică din platforma Top-not.
La alin. (5), pentru rigoarea normei, recomandăm reformularea textului, astfel:
„(5) Dispozițiile prezentei legi nu se aplică activității notariale desfășurate de misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României în conformitate cu dispozițiile art. 18 din Legea notarilor publici și a activității notariale nr. 36/1995, republicată, cu modificările și completările ulterioare.”.
10. La art. 2 alin. (1), semnalăm că norma propusă reia prevederile art. 1 alin. (4), fiind de natură să instituie o dublă reglementare, aspect interzis de normele de tehnică legislativă.
La alin. (4), pentru o completă informare, recomandăm indicarea adresei paginii de internet a Uniunii Naționale a Notarilor Publici din România.
La alin. (5), în vederea preîntâmpinării unei interpretării ambigue a dispoziției, propunem eliminarea adverbului „oricând”.
11. La art. 3 alin. (2), pentru a asigura înțelegerea corectă și a se evita asimilarea greșită a exprimării uzitate în construcția „..., însoțită, dacă este cazul, ...”, prin luarea în considerare a principiului, potrivit căruia, textele legislative trebuie redactate într-un limbaj și stil juridic specific normativ, concis, sobru, clar și precis, care să excludă orice echivoc, propunem revederea și reconsiderarea acesteia sub aspectele prezentate.
O situație similară, este întâlnită și la art. 9 lit. f), în cazul expresiei „a altor cereri, însoțite, după caz, de documentația aferentă”.
La alin. (3), referitor la modalitatea de redactare a sintagmei „Nomenclatorului arhivistic notarial”, semnalăm că în celelalte situații subsecvente de utilizare în cuprinsul proiectului, această sintagmă debutează cu inițială mică.
12. La art. 4 alin. (1), pentru o exprimare specifică stilului normativ, este necesară înlocuirea sintagmei „în concordanță cu cerințele” cu sintagma „în concordanță cu dispozițiile”.
La alin. (2), precizăm că, în actuala redactare, sintagma „în condițiile legii” este insuficient de clară, ceea ce afectează accesibilitatea și predictibilitatea normei.
Ca urmare, este necesară reformularea corespunzătoare a textului, astfel încât să se precizeze în mod expres normele vizate, făcându-se aplicare dispozițiilor art. 50 alin. (2) din Legea nr. 24/2000, republicată, cu modificările și completările ulterioare, potrivit căruia „Dacă norma la care se face trimitere este cuprinsă în alt act normativ, este obligatorie indicarea titlului acestuia, a numărului și a celorlalte elemente de identificare.”.
Formulăm prezenta observație și pentru art. 17 alin. (2) și art. 19 alin. (4) lit. c), precum și pentru sintagma „normelor de competență teritorială” de la art. 5 alin. (2), pentru sintagma „a celorlalte prevederi legale în vigoare” de la art. 19 alin. (5), precum și pentru sintagmele „alte reglementări de drept comun aplicabile în materie” de la art. 25 alin. (1), respectiv „altor acte normative incidente din domeniul protecției datelor personale” de la art. 25 alin. (2).
Totodată, pentru unitate terminologică cu alin. (1), propunem ca sintagma „certificatelor prevăzute la alin. (1)” să fie redată astfel: „certificatelor calificate pentru semnături electronice prevăzute la alin. (1)”.
La alin. (3), semnalăm că statutul de calificat nu se acordă unui prestator de servicii de încredere prin efectul legii, „sub condiția îndeplinirii procedurilor de înscriere și de menținere în Lista sigură”, întrucât Regulamentul (UE) nr. 910/2014 nu prevede astfel de proceduri.
În schimb, art. 21 din Regulamentul (UE) nr. 910/2014 prevede că statutul de calificat se acordă prestatorului de servicii de încredere de către organismul de supraveghere, pe baza raportului emis de un organism de evaluare a conformității, în cazul în care ajunge la concluzia că prestatorul respectiv și serviciile de încredere prestate de acesta respectă cerințele prevăzute în Regulament.
Includerea în lista sigură, de către fiecare stat membru al Uniunii Europene, a informațiilor referitoare la un prestator de servicii de încredere calificat se realizează după acordarea statutului de calificat prestatorului respectiv.
Prin urmare, propunem ca expresia „sub condiția îndeplinirii procedurilor de înscriere și de menținere în Lista sigură prevăzută de Regulamentul nr. 910/2014” să fie redată astfel: „cu condiția îndeplinirii cerințelor prevăzute de Regulamentul (UE) nr. 910/2014”.
13. La art. 5 alin. (1), referitor la soluția legislativă potrivit căreia „Actele sau procedurile notariale pot fi îndeplinite în formă electronică numai la sediul profesional al notarului public, dacă părțile sunt prezente fizic și semnează actul cu semnătură electronică calificată”, semnalăm că, pe de o parte, din modul de redactare nu rezultă faptul că se reglementează o activitate electronică propriu-zisă în domeniul notarial, care ar presupune, de regulă, desfășurarea acesteia și la distanță, pe baza identității electronice a părților, prin folosirea mijloacelor audio-video.
Pe de altă parte, norma este insuficient de clară, deoarece nu se înțelege care este aplicabilitatea practică a soluției legislative, părțile prezente fizic la sediul profesional al notarului public putând semna actele și olograf.
14. La art. 6 alin. (1) lit. c), este de analizat dacă norma nu trebuie completată cu un text referitor la aplicarea mărcii temporale electronice calificate, în acord cu prevederile Regulamentului (UE) nr. 910/2014, astfel încât să fie posibilă darea de dată certă înscrisurilor în formă electronică.
La alin. (2), pentru unitate terminologică, propunem înlocuirea sintagmei „actele și procedurile prevăzute la alin. (1) lit. c) și d)” cu sintagma „actele și procedurile notariale prevăzute la alin. (1) lit. c) și d)”.
De asemenea, în cuprinsul tezei finale, pentru concordanță cu forma republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 237 din 19 martie 2018, precum și pentru întregirea informației juridice, norma de trimitere la „Legea nr. 36/1995 a notarilor publici şi a activității notariale”, trebuie să fie realizată după cum urmează: Legea notarilor publici şi a activității notariale nr. 36/1995, republicată, cu modificările și completările ulterioare”.
15. La art. 8 alin. (1), pentru rigoarea exprimării, este necesară înlocuirea sintagmei „prevăzută de art. 193 alin. (3) din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, cu modificările şi completările ulterioare” cu sintagma „prevăzută la art. 193 alin. (3) din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările şi completările ulterioare”.
16. La art. 13 alin. (1) teza finală, în cazul construcției „... notarul public nu mai este în funcție, ...”, indicăm faptul că exprimarea acesteia este improprie limbajului și stilului normativ. În acest sens, relevăm faptul că redactarea trebuie să fie inteligibilă și unitară, în conformitate cu principiile uniforme de prezentare și de tehnică legislativă.
La alin. (2), pentru rigoare normativă, propunem eliminarea referiri la „teza a II-a” din sintagma „Dispozițiile alin. (1) teza a II-a”.
17. La art. 14 alin. (1), pentru cursivitatea a textului, propunem redarea expresiei „în condițiile art. 13”, astfel: „în condițiile prevăzute la art. 13”.
Formulăm prezenta observație și pentru art. 23 lit. e), caz în care sintagma „prevăzute de art. 24” redată astfel: „prevăzute la art. 24”.
18. La art. 17 alin. (1), pentru un plus de rigoare în exprimare, recomandăm următoarea redactare:
„Art. 17. - (1) Platforma Top-not este dezvoltată și administrată de către Uniune. Uniunea poate delega Centrului Național de Administrare a Registrelor Naționale Notariale, denumit Infonot, administrarea platformei. Platforma Top-not are ca scop și gestionarea și stocarea actelor notariale, precum și a documentațiilor care au stat la baza întocmirii acestora și asigură securitatea, confidențialitatea, trasabilitatea și integritatea schimbului de date”.
La alin. (4), în aplicarea dispozițiilor art. 37 alin. (3) din Legea nr. 24/2000, republicată, cu modificările și completările ulterioare, este necesar ca exprimarea abrevierii „ADR” să se realizeze prin explicitarea acesteia în text.
Ca urmare, sintagma „cu avizul ADR” trebuie înlocuită cu sintagma „cu avizul Autorității pentru Digitalizarea României, denumită în continuare ADR”.
Pe cale de consecință, la art. 26 alin. (1), expresia „Președintele Autorității pentru Digitalizarea României” va fi înlocuită cu expresia „președintele ADR”.
La alin. (6), pentru unitate terminologică cu art. 4 alin. (1), este necesară înlocuirea sintagmei „Regulamentului UE nr. 910/2014” cu sintagma „Regulamentul nr. 910/2014”. Formulăm prezenta observație și pentru alin. (7).
Pe de altă parte, considerăm că nu se poate institui, prin legislația națională, o prevedere potrivit căreia „arhiva electronică profesională, înființată de Uniune, este un serviciu de încredere calificat conform Regulamentului UE 910/2014”.
Astfel, potrivit prevederilor art. 3 pct. 49 din Regulament, „serviciu calificat de arhivare electronică înseamnă un serviciu de arhivare electronică care este prestat de un prestator de servicii de încredere calificat și care îndeplinește cerințele prevăzute la articolul 45j”.
Pentru ca serviciul de arhivare electronică notarială să dobândească statutul de serviciu de încredere calificat și să fie prestat de către Uniunea Națională a Notarilor Publici din România, acest organism trebuie să îndeplinească cerințele prevăzute de Regulamentul (UE) nr. 910/2014 necesare pentru acordarea statutului de prestator de servicii de încredere calificat, iar serviciul respectiv trebuie să îndeplinească cerințele prevăzute la art. 45j din același Regulament.
În consecință, se impune revederea și reformularea normei propuse, în acord cu prevederile Regulamentului (UE) nr. 910/2014.
Totodată, pentru corectitudinea exprimării, recomandăm ca partea finală a normei să fie redactată după cum urmează: „se obțin avizul Arhivelor Naționale, respectiv avizul ADR”.
La alin. (9) teza întâi, expresia „reglementărilor legale aplicabile în domeniul protecției datelor cu caracter personal” este lipsită de previzibilitate; prin urmare, se impune indicarea actelor normative avute în vedere. Observația este valabilă și pentru art. 19 alin. (5), în ceea ce privește expresia „a celorlalte prevederi legale în vigoare privind prelucrarea datelor cu caracter personal”.
De altfel, o normă similară este prevăzută la art. 25 alin. (2). Pentru evitarea dublei reglementări, este necesară revederea și corelarea normelor respective.
La teza a doua, semnalăm că expresia „prevăzuți la nivelul dispozițiilor art. 17 din prezenta lege” este lipsită de precizie și nu este formulată în acord cu uzanțele normative, având în vedere faptul că se raportează la același articol din care subdiviziunea structurală face parte.
La alin. (10), semnalăm că este necesară revederea sintagmei „din Regulamentul general privind protecția datelor”, având în vedere faptul că în niciun text anterior nu s-a stabilit că de asemenea manieră va fi denumit în continuare Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European şi al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulație a acestor date şi de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor).
La alin. (11), pentru un plus de rigoare în exprimare, recomandăm ca expresia „respectarea tuturor drepturilor persoanelor vizate de faptul prelucrării, prevăzute la nivelul dispozițiilor art. 12-22” să fie înlocuită cu expresia „respectarea drepturilor persoanelor vizate de prelucrarea datelor cu caracter personal, prevăzute la art. 12-22”.
19. La art. 18 alin. (1), pentru precizia exprimării, recomandăm ca expresia „intră în vigoare” să fie înlocuită cu expresia „devine operațională”.
La alin. (2) teza întâi, pentru fluența normei, recomandăm ca aceasta să debuteze astfel: „(2) Uniunea notifică ADR orice dezvoltare sau modificare ...”. Pentru același considerent, teza a doua ar putea avea următorul cuprins: „Notificarea conține descrierea dezvoltării sau modificării efectuate, precum și impactul acesteia asupra funcționării și securității platformei Top-not”.
20. La art. 19 alin. (1), semnalăm că, în actuala redactare, expresia „asigură jurnalizarea în timp real a evenimentelor și accesului la datele vehiculate” este insuficient de clară, fiind necesară reformularea acesteia, astfel încât să se asigure accesibilitatea și predictibilitatea normei.
La alin. (4) lit. a), semnalăm repetarea în mod inutil a expresiei „Notarilor Publici”.
La alin. (5), precizăm că formularea „... precum şi a celorlalte prevederi legale în vigoare privind prelucrarea datelor cu caracter personal.”, nu conferă caracteristici privitoare la previzibilitate și accesibilitate a normei, rațiune pentru care, propunem dezvoltarea ei în sensurile prezentate.
21. La art. 23 partea introductivă, pentru considerentul că Legea nr. 36/1995, republicată, cu modificările și completările ulterioare, a mai fost citată anterior, în acord cu rigorile normative, norma de trimitere la „... în condițiile prevăzute de Legea nr. 36/1995 a notarilor publici şi a activității notariale, ...”, se va realiza după cum urmează: „... în condițiile prevăzute de Legea nr. 36/1995, republicată, cu modificările și completările ulterioare, ...”.
Reiterăm observația pentru toate situațiile de acest gen.
În plus, pentru eficacitatea prevederii, se impune și o completare a sa, prin evidențierea, cu titlu exemplificativ, a textelor legislative la care se face referire în contextul arătat.
La lit. a), pentru precizia normei, sugerăm ca aceasta să debuteze astfel: „a) instrumentarea actelor și procedurilor notariale în format electronic cu încălcarea ...”.
La lit. c), pentru concizie și concordanță cu exigențele tehnicii legislative, construcția „... art. 13 și art. 14 din prezenta lege;” se va rezuma la formatul „... art. 13 și 14;”.
Observația supra are relevanță și pentru textul lit. d), unde în loc de „... art. 15 și art. 16 din prezenta lege;” se va scrie „... art. 15 și 16;”.
22. La art. 24, pentru precizia normei, este necesară înlocuirea sintagmei „de Congres” cu sintagma „de Congresul Uniunii”.
23. La art. 25 alin. (1), pentru o prezentare compatibilă normelor juridice dar și în conformitate cu dispozițiile actului normativ supus avizării, propunem ca acesta să fie reconfigurat astfel:
„(1) Dispozițiile prezentei legi se completează cu prevederile Legii nr. 36/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, Legii nr. 214/2024, ale Regulamentului nr. 910/2014, precum și cu alte reglementări de drept comun aplicabile în materie.”
Pentru identitate de rațiune, la alin. (2), textul de trimitere la „... Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor),”, trebuie să se rezume doar la construcția „... Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016,”.
24. La art. 26, pentru o exprimare adecvată stilului și limbajului normativ, propunem ca alin. (1) și (3), să fie reconfigurate după cum urmează:
„Art. 26. - (1) În termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi Președintele Autorității pentru Digitalizarea României va emite decizia pentru aprobarea normelor privind procedura de avizare a platformei Top-not, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.”.
„(3) În termen de 1 an și 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi Ministerul Justiției, va aproba prin ordin, la propunerea Consiliului Uniunii Naționale a Notarilor Publici din România, normele privind punerea în aplicare a dispozițiilor prezentei legi și de asigurare a cadrului de management şi stocare a datelor a platformei Top-not, inclusiv stabilirea categoriilor de date prelucrate şi găzduite de această platformă, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.”.
Privitor la norma prevăzută la alin. (2), întrucât aceasta prezintă o informație juridică diferențiată ca și nuanță legislativă față de ipotezele juridice prevăzute la alin. (1) și (3), în considerarea creării unei armonii interioare, dar și pentru conformitate cu acte normative ce conțin prevederi similare, este de analizat oportunitatea constituirii acestuia într-un articol distinct, marcat cu cifră arabă, după art. 26.
În ipoteza în care propunerea de mai sus este însușită, art. 26 va avea în alcătuirea sa doar două alineate, iar actualele art. 27 și 28, vor deveni, prin renumerotare, art. 28 și 29.
25. La art. 27, pentru o exprimare specifică stilului normativ, sintagma „în termen de 1 an și 6 luni de la publicarea acesteia” se va reda astfel: „în termen de 1 an și 6 luni de la de la data publicării acesteia”.
Totodată, pentru rigoarea exprimării, sintagma „care intră în vigoare în termen de 3 zile de la publicare” trebuie înlocuită cu sintagma „care intră în vigoare la 3 zile de la data publicării”.
26. La art. 28, în acord cu uzanțele normative, precum și pentru o prezentare reală a intervențiilor legislative survenite anterior adoptării Legii nr. 589/2004, cu modificările ulterioare, propunem ca acesta să aibă următorul conținut:
„Art. 28. - La data intrării în vigoare a prezentei legi, se abrogă Legea nr. 589/2004 privind regimul juridic al activității electronice notariale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 1227 din 20 decembrie 2004, cu modificările ulterioare.”
PREȘEDINTE
Florin IORDACHE
București
Nr. 1138/13.11.2024
[1] „(1) Reglementările de același nivel și având același obiect se cuprind, de regulă, într-un singur act normativ.”.